Azi mi s-a mai spulberat un mit. Pentru mine „precizia farmaceutică” devine o expresie fără fundament științific. Am fost uimit acum mulți ani, când am auzit că vânzătoarele de la farmacie au facultate și se numesc farmaciste. Și nu e nici cea mai accesibilă facultate. Adică înveți 6 ani să descifrezi scrisul de doctor și să vinzi cutiuțe, bulinuțe și alifii? Niște martire pe altarul sănătății, așa le priveam până ieri. De azi pentru mine sunt precupețe cu halat alb.
Să vă povestesc. N-am prea multă imaginație imobiliară așa că locuiesc de când m-am născut acolo unde cerul se întâlnește cu pământul. La Orizont. Înainte ca maneaua și shawarma (așa se scrie șaorma) să fie pe buzele tuturor, Orizontul nu prin Maverick era renumit, ci prin Farmacia Orizont, una dintre puținele din București deschise non stop și cu laborator propriu. După ce l-am asasinat pe Nea Nicu, a dispărut Farmacia Orizont și, încet cu încet, au apărut ca ciupercile după ploaie, vreo 8-9 farmacii. Una lângă alta.
Și normal, e poate singura afacere sigură la ora asta în România. Că vorba aia, de mâncat nu știm să mâncăm, de mișcat nu vrem să ne mișcăm, poluarea poluare, stresul stres… Până și ăia sănătoși au nevoie de pastiluțe, că dacă suntem bolnavi luăm pastile să ne facem bine și dacă suntem sănătoși luăm pastile să fim și mai sănătoși, eventual mai slabi. Așa că dacă o farmacie dă faliment, ori au spălat bani, ori managerul e incredibil de prost.
Nu vă mai fierb. Ce s-a întâmplat concret. Mă duc aseară la farmacia cu prețuri foarte mici și cu nume de plantă otrăvitoare, Belladona, în limbaj popular mătrăgună. E ironic cum vrei să cumperi sănătate dintr-un loc cu nume toxic. Primăvară își reventică tributul de răceală din partea subsemnatului, care urmează ritualul cunoscut. Ia doză șoc de Theraflu, Nurofen și aspirina bogatului cu vitamina C, în speranța că răceala îl va ocoli. Nicio șansă. De răceală și de moarte nu scapi. Nu înțeleg cum de nu sunt încă conștient de asta.
Ajung acasă, cu doza șoc în pungă și din doză șoc devine șoc și groază. Senzațional, doar de la Mătrăgunăcia Belladona puteți cumpăra jumătate de cutie de Nurofen plătind prețul întreg. În limita stocului disponibil.
Deci da, în cutia intactă, fără icsuri sau alte însemne farmaceutice privind lipsa de integritate, se lăfăia jumătate de folie de Nurofen cu prospectul intact. Acum ce să fac, că deja eram în neglije și posesor de lene, las că mă duc mâine. Și nu iau pastila ca să nu distrug proba.
Azi mă duc oarecum calm cu corpul delict la locul faptei. Coadă. Alb ca Zăpadul, un moș care nu-și putea opri capul din bâțâit, în fața mea. Și moșii se exprimă greu și au lista lungă. Aștept. Îmi crește puțin pulsul. Aștept. Duduia cu halat, alta decât cea care mi-a forfecat Nurofenul, se duce în spate să-i rezolve moșului lista. Și aștept, și pulsul mai crește puțin. Noroc că sunt pe mâini bune. Vine duduia, urlă moșului scorul și umează tehnica scosului banilor din portofel, o tehnică ce reclamă calm, tact și precizie. Noroc că moșul le deține pe toate. Mai ales calmul.
În sfârșit ajung la orificiul duduii. „-Sărumâna doamnă, am luat aseară e la dvs. o cutie de Nurofen care de fapt s-a dovedit a fi jumătate de cutie. Am venit și după cealaltă jumătate în caz că se simte singurică pe aici.” „-A, păi stați așa domnu, de unde știu eu că nu v-a dat colega cutia întreagă…” „-Doamnă, ia uitați-vă puțin la mine, am față de traficant de Nurofen? Faceți stocul și vedeți buba”.
Și stă duduia, și stau și eu. Duduia numără, duduie și inima mea. „-Doamnă, vedeți că numărați pe timpul meu, și io n-am răbdarea lui Alb ca Zăpadul dinainte” „-Păi stocul e în regulă dar hai, treacă de la mine, ia săracule celaltă jumătate de Nurofen să nu te am pe conștiință”. „- Ptiu, piei satană, că și io și prietenii mei o să vă boicotăm. Huo, hoților, lovi-v-ar falimentita!”
Și așa, nici scuze, nici n-o să se mai repete niciodată, nici cenușă în cap, nici miere în glas. Gata, m-a rezolvat. A lăsat de la ea ca să fie bine. Numai că eu numai bine nu m-am simțit.
Așa că sfatul meu, deși eu nu dau sfaturi, e să o luați ca pe o pildă și, dacă nu aveți de ales, nu purtați mânuși de box dacă intrați la Mătrăgunăcie. Aveți pastile de numărat.
Iti recomand farmacia Tei…au cele mai mici preturi din oras…asta daca suporti cozile de cel putin 30 min in zilele bune si inghesuiala de tramvai, intrucat locul destinat clientilor nu e mai lat decat spatiul dintre scaunele lu’ 41! 🙂
Am si eu o Belladona la parteru’ blocului, da’ intru doar sa le mai vad pe farmaciste, ca sunt unele dragutze… :-)) si cu craci frumosi, sa-ti parafrazez o expresie dintr-un alt post
in locul tau ma drejeam see you Belladona, pe bune. Asta o fashem noi de multicel. numa homeopatice. Allium cepa daca te dor pul-monii, Hepar sulfuris cand altele numai functioneaza.. etc.
in locul tau ma drejeam cu Belladona, pe bune. Asta o fashem noi de multicel. numa homeopatice. Allium cepa daca te dor pul-monii, Hepar sulfuris cand altele numai functioneaza.. etc.
In Belladona donsoarele de la ghiseu sunt asistente de farmacie, ca farmacist au unul singur pe farmacie si ala sef. Deci facultatea de 6 ani (de fapt de 5 ani) s-a redus brusc la 2 ani de postliceala iar farmacistii nu isi gasesc de lucru pentru ca, nu-i asa, e mai ieftin sa angajezi un asistent, ca doar face aceeasi munca, calitatea in Romania oricum nu conteaza.
In Belladona donsoarele de la ghiseu sunt asistente de farmacie, ca farmacist au unul singur pe farmacie si ala sef. Deci facultatea de 6 ani (de fapt de 5 ani) s-a redus brusc la 2 ani de postliceala iar farmacistii nu isi gasesc de lucru pentru ca, nu-i asa, e mai ieftin sa angajezi un asistent, ca doar face aceeasi munca, calitatea in Romania oricum nu conteaza.