Butterfly Effect. Scânteia revoluției Colectiv

De ceva vreme am ales să tac. Am tăcut pentru că, pur și simplu, vorbele mele nu ar fi adăugat nicio valoare prezentului sumbru. Am tăcut și am ascultat ce au avut alții de spus. Am tăcut pentru că nu mi-am permis să judec pe nimeni. Am tăcut din respect, am tăcut pentru că nu de cuvintele mele era nevoie….

Continuă lectura

Mână de la mână

Minunate și misterioase sunt căile Tale! Mă macină de ceva vreme un buchet de întrebări la care nu am găsit răspunsuri. Poate că nu le voi găsi niciodată, poate că n-o să mai fie nevoie să mi le pun. Nu știu. Aș putea da vina pe criza vârstei mijlocii, pentru că statistic aș putea fi acoperit. Mulți o iau…

Continuă lectura

Trenul fără naș

Cred că oricine din lumea asta are impresia că a pierdut cel puțin un tren. Știți, trenul ăla în care, dacă nu te-ai urcat la timp, s-a dus și s-a tot dus. Problema e că, de cele mai multe ori, îți dai seama de tren după ce a plecat. Câți n-am zis DUPĂ: eheee, dacă aș…

Continuă lectura

Idei de bucket list

Am scris acum ceva vreme despre Domnul Nimeni în urma căruia, cei sub 10 prieteni pe care îi (mai) am, au fost îngrijorați de „sănătatea” mea. Nefondat. Eram perfect sănătos, doar gânditor. Ce s-a schimbat între timp? Mai nimic, eu gândesc în continuare iar cei sub 10 au rămas, probabil, sub 9. În seara asta însă, picăturile de…

Continuă lectura

All Inclusive Life

În seara asta ies din zona reportericească și încerc puțină filosofie cu degetul. Despre ce e vorba? După cum spuneam în articolul de săptămâna trecută, am fost în vacanță în Turcia la all inclusive. Părerile sunt împărțite în ceea ce privește sistemul, dar, ca orice de pe lumea asta, all inclusive-ul nu e doar de culoare albă…

Continuă lectura

Stelele care cad

Pun o oarecare presiune pe mine în seara asta. Scriu despre un subiect sensibil și chiar aș vrea să pot transmite ceea ce îmi doresc, fără să pic în penibil sau să umplu camera de sirop. Uf, să încep. O să vă povestesc despre eroul adoslescenței mele. Eram în perioada formării, în care ai visuri mărețe, crezi…

Continuă lectura

Fading Like a Flower

Cel mai mare fan Roxette pe care l-am cunoscut, este și cel de care mă leagă cea mai lungă și solidă prietenie. După concertul de Duminică seară, Cristi mi-a încredințat gândurile lui pe care m-a rugat să le împărtășesc cu voi. O voi face imediat, nu înainte de a vă prezenta și legătura mea cu subiectul de azi. Cred că prima…

Continuă lectura

Domnul Nimeni

Vă spun sincer că nu știu cum să încep articolul de azi, ca să nu sune prea dur. O să las formalitățile moi de o parte și o să vă spun sec. Legea supremă a lumii ăsteia este „What’s in for me?”, adică „toate bune și frumoase, dar eu cu ce mă aleg?”. Nu vă faceți…

Continuă lectura