Povestire cu bătrâni, sport și regrete

Nici nu știu cum să încep. Nu vreau să scriu trist, pentru că nu despre asta e vorba. O să vă spun o poveste scurtă, care mie mi-a dat cep la butoiul cu melancolie. Deși nici despre melancolie nu este vorba. Se vede că n-am mai scris de mult, prea-mi aleg cuvintele. Merg dimineața în…

Continuă lectura

Știți bancul cu elicopterul lui Bulă?

Știrea zilei de ieri. Un elicopter american a aterizat în Piața Charles de Gaulle. De fapt e știrea anului, dacă nu a secolului. Cât și-ar fi dorit bunicii noștri să se întâmple asta cât încă erau ei în putere, când era alt sistem la putere… Evenimentul a generat o emulație fără precedent pe “rețelele de…

Continuă lectura

Cum m-am simțit ca voluntar la Euro 2020.

Am tot evitat să ating subiectul pentru că de o parte a fost o experiență interesantă dar ce s-a întâmplat în seara asta m-a făcut să „rup tăcerea”. O să încerc să prezint firul evenimentelor cât mai reportericesc, evident cu briz brizurile de rigoare. Bănuiesc că va fi un articol lunguț cu și despre oameni…

Continuă lectura

Nu e cam prea mult gaysm?

De ceva vreme abund în informații cu și despre gay. Am mai scris despre subiect acum 10 ani iar părerea mea nu s-a schimbat între timp, poate doar s-a nuanțat. Ce s-a schimbat însă este cantitatea de gaysm la care sunt supus acum versus atunci. Să ne înțelegem, nu sunt homofob, nu am nimic împotrivă…

Continuă lectura

Cum ne programăm copiii pentru eșec

Pandemia asta are și părțile ei bune, dacă stai să le cauți. De exemplu, afli vrând-nevrând ce se întâmplă la „școala” de acasă și nu mai ești nevoit, ca subsemnatul, să extragi cu forcepsul informații din gura odraslei. „Ei, și ce-ai mai făcut la școală?” De obicei „nimic nou” sau când e pus pe spirite…

Continuă lectura

De ce e mai filosofic să taci

Cum îi șade bine menestrelului puturos, iată-mă cum iarăși încep scrierea motivând de ce n-am mai scris. Simplu! De teamă de irelevanță. Am impresia că dacă n-am ceva valoros sau iscusit de spus, mai bine tac. Dar când văd oceanul de irelevanță în care înotăm cu toții zilnic, îmi vine inima la loc și cu…

Continuă lectura

Gânduri din carantină

Iar n-am mai scris de când hăul. Dar ce-ar mai fi fost de spus? Mai există alt subiect de două luni încoace? Și da, recunosc, mi-a fost teamă. Teamă de ridicol, teamă de derizoriu, teamă că acum cuvintele sunt în plus. Este vremea în care cuvintele tac. Doar cifrele vorbesc. Reci, seci, pragmatice. Stăm cu…

Continuă lectura