Băi nene, m-ați disperat cu k-ul ăsta în loc de ca. Și nu mă refer la generația chat, care folosește un dialect greu de descifrat pentru neinițiați. Mă refer la oameni care par cu toată țigla pe casă dar care scriu adik, mărgik, păpușik și câte și mai câte ik.
Îmi poate spune cineva care este logica? Pardon, logik? Economie de litere? Eficiență? Adică renunțăm la o literă. Wow, asta da economie. În loc de 6 litere o să fie 5, iar fraza din 30 o să aibă 29, cu puțin noroc 28. Cât de tare! Plus că vizual, k-urile într-un text arată foarte cool și cosmopolit. Asta pentru că străbunii noștri au ales să folosească mândețe de literă doar la kilochestii. Lasă că revergorăm noi k-ul de nu se vede. Ia zi Kogălnicene, am dreptate?
Recunosc, prescurtările fac viața mai ușoară. La capitolul ăsta engleza e mă-sa. Unde mai pui că băieții nu și-au complicat limba aiurea. Plural? Punem un s la sfârșit și am terminat bâlciul. Conjugări? Punem pronumele în fața verbului și hai să punem un s la persoana III singular să nu zică europenii că suntem chiar superficiali. Și hai să mai presărăm câteva verbe neregulate că dup-aia bate la ochi.
Și după ce că au o limbă pragmatică, se și pretează de minune la prescurtări eficiente, logice și cu cap. b4, u2, 4ever…
Dar la noi? Văd fraze cu cuvinte cât vagonul de dormit dar k în loc de ca. Atât! Și revin la întrebarea mea. E vorba de eficiență sau de tichie de mărgăritar?
P.S. Țin pe această kle să ker iertare prietenilor mei kre scriu cu k. Nu despre ei vorbeam ki de keilalți.