Cum îi șade bine menestrelului puturos, iată-mă cum iarăși încep scrierea motivând de ce n-am mai scris. Simplu! De teamă de irelevanță. Am impresia că dacă n-am ceva valoros sau iscusit de spus, mai bine tac. Dar când văd oceanul de irelevanță în care înotăm cu toții zilnic, îmi vine inima la loc și cu ea odată și cheful de scris. Așa că (re)iată-mă!
Despre ce scriu azi? Care e triggerul? Că nu sunt așa iluminat să scriu doar din trăirile interioare, am nevoie de factorul extern ca de muză.
Și muza mea de azi e de fapt un muz. Un nene doctor care a scris o mizeriuță pe Facebook, care m-a scandalizat din cale afară. O scurtă introducere în peisaj, că tot am am atins tema irelevanței încă de la început.
Cică vine un ucenic la un filosof greu, alde Socrate, Pitagora, Homer. Unul de top oricum. „Șefu, filosoafe, faraoane… cum i-o fi zis el, am ceva să-ți spun despre Euridicus, Plafonidus… unul irelevant oricum, care n-a trecut testul timpului”. La care Sofocle zice: „Stop Parasitus, înainte să-mi spui, am să-ți pun 3 întrebări. Prima. Ce urmează să-mi zici, e de bine?” – Păi nu prea, șefu, știți ăsta a zis…” „Stop. A doua întrebare. Ce urmează să-mi spui îmi aduce un beneficiu?” „Nope!” „Atunci treia: Ce urmează să spui, aduce un plus valoare cuiva?” „Ntz!” „Păi barosane, dacă nu-i nici de bine, nu-mi aduce niciun beneficiu nici mie nici nimănui, mai bine taci!”
Mare om Platon ăsta. Dacă ar mai trăi azi să le dea unora cu Facebook-ul în cap… Să revenim la domn doctor. Ce scrie el, despre ce credeți? Ați ghicit. Coronavirus. Pe scurt, zice așa: o să murim cu toții, aia mai bătrâni acum, ăia mai tineri mai încolo dar oricum mai devreme decât trebuia, valabil și pentru copii care o să moară înainte de termen pentru că Covidul bulește iremediabil sistemul cardio-vascular. Adică o să murim toți și o să ne trăim viața pe repede înainte.
De ce sunt nervos pe domnia sa? Că a fost fix ca ucenicul lui Arhimede. Nici de bine, nici plus valoare, nici nimic. Doar panică aiurea, în condițiile în care nu dai nicio soluție. Că nimeni care nu trăiește singur pe o insulă pustie nu e sigur că nu se poate infecta. Adică tu nenea doctore, și să ai dreptate, păi vii tu acum când nu există leac sau metode evazive să spui apocaliptic că o să murim cu toți, inclusiv copiii? Dacă tot vrei să ne bagi morții în casă, zi și ce e de făcut. Care e soluția? Am înțeles, e groasă. Dar nu există scăpare? Ne punem toți ștreangul de acum, dacă tot știm că asta ne așteaptă?
De obicei nu comentez la ceea ce scriu necunoscuții. E tarlaua lor, scena lor, eu pot doar să aplaud sau să mă ridic să plec în mijlocul reprezentației. Dar de data asta chiar am vrut să-i ridic problema irelevanței fatidicului domn doctor. Din păcate, sau din fericire pentru liniștea lui, avea comentariile blocate. Știa el ce știa.
Așa că acum, de pe scena mea, vă transmit tuturor o rugăminte. Dacă aveți ceva de ascultat, citit sau privit, fiți ca Aristotel. E de bine, plus valoare pentru tine, familia, copiii tăi, beneficiu pentru omenire? Nu? Atunci pas. Că altfel vă faceți rău și vouă și celor la care ajungeți. Cu gândul, cu vorba sau cu fapta.
Eu vă spun sincer că abia aștept să se termine toată tărășenia asta, să ne îmbrățișăm cu toții ca pe vremuri când câștiga România. În piață la Universitate. Hai să auzim, citim și vorbim de bine!
Avusai mai acu ceva vreme un curs tehnic si la prima înfățișare apărui fără să fi cetit cursu’, mdeh am zis ca, ceilalți o sa suspecteze numai că habar nu am… Dar iată că a trebuit sa si graiesc ceva… atunci am stiut ca i-am convis !