Prin prezenta, o să fac o trecere în revistă a celor mai sportive emisiuni de pe TV. Deci fără filozofeli, subiect ușor, de vară, în concordanță cu vremea de afară. Că parcă Iunie a fost mai tomnatic ca Octombrie.
Deci, emisiuni sportive. Exatlonul a furat startul și a etalat un format interesant, la un Kanal D unde se uitau probabil doar rudele de gradul întâi ale angajaților, alături de un public sofisticat care vibra la seriale turcești. Exatlonul a fost o bulă surprinzătoare de oxigen pentru televiziunea prietenilor noștri de veacuri.
A fost cu kirițe și mai puțin kirițe, a avut un final absolut stupid și nedigerabil, dar a creat un trend mișto. A scos copiii cu nasul din tablete și i-a împărțit prin parcuri în faimoși și războinici. Ăsta este adevăratul câștig al emisiunii.
Toamna a adus sezonul doi, în care și-au făcut temele ceva mai bine. Atât de bine că au scăzut audiențele așa că au fost nevoiți să rekirițizeze emisiunea că altfel se ducea în pom. N-ai ce face. Dacă nu-i dai românului o leacă de porcăială, l-ai dezinteresat. Dar, una peste alta, e pe plus: un format comestibil, emoție, poveste, glumițe, intrigi, parcă și prezentatorul și-a mai înmuiat limba de lemn…
Apoi vine emisiunea de la Antena 1, aia cu Cruduța și Iftimoaie. Cum întregul meu demers anti-hatereală ar fi distrus dacă aș intra în detaliu, o să mă rezum la a spicui câteva pastile despre tribali. Cred că am mai spus asta, și dacă nu am făcut-o, o repet acum: Dacă ai un format de emisiune impecabil, impenetrabil și infailibil dar vrei să demonstrezi contrariul, dă-l Antenei 1. Oamenii au un talent recunoscut de a dannegriza și trimite în derizoriu tot ce se poate și de a plictisi chiar și copiii cu adhd. Mai puțin Răzvan și Dani care mai prind și câte o zi bună.
Dar stai că era despre trib, nu despre A1. Tribul e relativ anost. Drept urmare n-am prea văzut multe. Decât că Iftimoaie îi căsăpește pe toți la probele fizice, iar Cruduța și-a făcut un bot de mi-a înghesuit glumele în cap. Rezumat: concurenți majoritatea decenți, probe interesante, niște poveste, niște emoție, dar… Antena 1.
Și cu asta ajungem unde am vrut și de fapt ce m-a mânat să scriu. Marea dezamăgire, Ninja Warrior. Ok, știu că așa e formatul, dar este foarte ne ProTV. Pentru că am plecat de la Exatlon cu poveste și emoție, am trecut prin trib cu ceva poveste și ceva emoție ca să ajungem la Ninja Warrior cu ZERO poveste și ZERO emoție. Paradoxal, astea erau specialitatea casei. Pe ele s-au clădit majoritatea emisiunilor lor de succes. La ei fără poveste degeaba ai voce, degeaba ai talent, degeaba dansezi pentru mine. Că nu stârnești nicio emoție.
Iar emisiunea asta a stârnit atâta emoție cât unui manelist care ascultă Wagner. Comentariile? Ăia de la Campionatul Mondial, nu credeam să ajung să spun asta, dar erau mai inspirați. Iar Costi își ia sacourile cum îi luăm noi gecile lui fii-miu, cu 2 numere mai mari că crește băiatul. Tu unde mai crești, Costi?
Dar și astea sunt pistol cu apă pe lângă finalul searbăd al emisiunii. Băi nene, traseele au fost greucene rău. Ca să ajungi în finală chiar ai nevoie de un fizic de excepție. Iar tipii ăia 5, ca și mulți alții de altfel, merită toate aplauzele și respectul nostru. Iar tipul care a ajuns cel mai departe a avut parte de cea mai penibilă festivitate din câte mi-a fost dat să văd: Nu ești Ninja Warrior-ul nostru, dar ia și tu o medalie.
Pe bune? Un corporatist care participă la crosul păcii unde merge ceva mai alert primește o medalie mai mare ca a „nu ești Ninja Warrior-ului nostru”. Și un tricou, și o bombonică, și un voucher de 10% la Hervis. Ăsta, săracul, nici o bătaie pe umăr n-a primit. Nici măcar o cartelă Telekom să-și sune prietenii, cunoscut fiind faptul că, de obicei, oamenii umblă fără cartele sim în mobile, și atunci asta de la Telekom vine mânușă.
N-o mai lungesc că e groasă. Am văzut că a doua zi au încercat să dreagă busuiocul și să-i încropească lui „nu ești Ninja Warrior-ului nostru” o festivitate de premiere umană. O fi primit și el, în sfârșit, cartela Telekom?
Gata, asta a fost tot. V-am promis fără filozofeli? M-am ținut de cuvânt. Subțire, de vară. Pareri, laude, insulte?