M-am înșelat în privința celei mai inutile meserii. Se pare că mulți dintre semenii noștri au nevoie de liftieră. Pe cât de ușor pare la prima vedere, pe atât de complicată este folosirea liftului, pentru unii din semenii noștri la care dotarea cenușie nu a fost tocmai generoasă.
Puțină istorie. Cum cele mai multe din invenții s-au datorat lenei, liftul de persoane este și el un dispozitiv din această clasă. Inventat probabil de un nene care s-a săturat să urce pianul pe scări, liftul a devenit un obișnuit al zilelor noastre.
Primul meu contact cu liftul a avut loc timpuriu, într-un bloc ceaușist. Totul era simplu. Era un buton pe care apăsai și așteptai să vină. Dacă erai norocos să nu fie becurile arse, vedeai și de unde vine, putând calcula dacă este eficient să lași sacoșele jos sau să te duci la cutia de scrisori.
Cu timpul, lifturile au devenit din ce în ce mai inteligente. Din păcate, cei care le folosesc nu. Prima etapă în evoluție a fost cea în care dacă apăsai pe buton, liftul se oprea să te ia și pe tine. Întrebai încotro se duce și dacă te pupai pe direcție te urcai fericit în el. Dacă nu, mai stăteai o tură.
Lifturile noi (și când zic noi, zic din secolul ăsta) au două butoane. Unu în sus și unu în jos. Dacă apeși pe săgeată sus îi spui liftului că vrei să o iei în sus, dacă apeși în jos o iei în jos. Asta ca să nu mai deschidă aiurea ușile, dacă tu năzuiești în direcția opusă. Simplu, nu? NU, pentru unii este extrem de complicat deși sunt doar două butoane, nu un panou de navă spațială.
Astfel, există mai multe categorii de săraci cu liftul. Prima este categoria Bumbescu. Nu trece nimic de ei, apasă pe ambele săgeți ca liftul să se oprească, oriunde s-ar îndrepta el. De obicei întreabă senin încotro se duce liftul iar, de cele mai multe ori, legile lui Murphy sunt nemiloase cu ei. Spre disperarea celor care sunt deja în cabină.
Există apoi categoria Marco Polo. Ei sunt aventurierii care se urcă în lift la voia întâmplării, călătorind de cele mai multe ori mult mai mult decât și-au propus, pentru că și ei intră sub incidența legilor lui Murphy. Sunt însă mai simpatici și mai inofensivi decât cei din categoria Bumbescu, cu excepția celor care put a transpurație.
Ultima desprinsă de mine este categoria Fată Mare. Se grăbesc și fac gesturi inutile și nejustificate, cum ar fi apăsarea repetată a butonului deja aprins. Din păcate pentru ei, la dublu click liftul nu intră în modul turbo. Categoria Fată Mare este cea mai inofensivă și hilară categorie stârnind sentimente de compasiune din partea mea, un fin cunoscător al mecanismului de funcționare a liftului.
În încheiere, vă anunț că iau in calcul să pun bazele primului curs de folosire a liftului pentru începători, la finalul căruia absolvenții își vor însuși noțiuni de bază despre săgeți, vom face bastonașe și vom învăța care este diferența dintre un beculeț aprins și unul stins. Diplomele se vor eliberea doar după proba orală și examenul practic. Cum se strânge o grupă cum dau drumul la curs. Discreție garantată.
Ia să vedem, există amatori? Dacă da, vă fac eu profesioniști.