vorbe la drum de seară
A venit momentul ăla pe care cu cât erai mai mare, cu atât îl urai mai tare. A trecut atâta timp, încât am uitat cum a fost la început. De prima zi de școală vorbesc, desigur. Și uite că acum am trăit-o pe cealaltă față a monedei, din rolul părintelui. Și parcă tot universul meu s-a învârtit….
Pun o oarecare presiune pe mine în seara asta. Scriu despre un subiect sensibil și chiar aș vrea să pot transmite ceea ce îmi doresc, fără să pic în penibil sau să umplu camera de sirop. Uf, să încep. O să vă povestesc despre eroul adoslescenței mele. Eram în perioada formării, în care ai visuri mărețe, crezi…
Mă apuc să scriu în seara asta fără o țintă precisă. Încerc să-mi pun ordine în min(t)e iar scrisul mă debranșează puțin de concret. Și îmi face bine acum. Am promis că nu o să mai scriu gri și am de gând să mă țin de cuvânt. Numai de alte genii neînțelese nu avem nevoie…